De belea(rte)

Informații despre Poveste
O aiureală, total neserioasă!...
1.2k cuvinte
5
3.2k
00
Împărtășește această Poveste

Marimea Fontului

Dimensiune Implicită a Fontului

Spațierea Fonturilor

Spațiere Implicită a Fonturilor

Font Face

Față Implicită a Fontului

Tema Lecturii

Tema Implicită (Alb)
Trebuie să Intră în Cont sau Fă-ți Cont pentru a vă salva personalizarea în profilul Literotica.
BETA PUBLICĂ

Notă: puteți modifica dimensiunea fontului, fața fontului și puteți activa modul întunecat făcând clic pe fila pictogramă „A” din caseta cu informații despre poveste.

Puteți reveni temporar la o experiență Classic Literotica® în timpul testării noastre Beta publice în curs. Vă rugăm să lăsați feedback cu privire la problemele pe care le întâmpinați sau să sugerați îmbunătățiri.

Click aici
Scorpio58
Scorpio58
26 Urmăritori

Ce să-i fac?!?

E plecată rău!...

Când vorbește, gesticulează cu mult mai mult și mai amplu ca Ceaușescu!...

În Cișmigiu, bunătate de copac!... Cred că are peste suta de ani, iar eu, băiat serios, în aparență, trebuie să mă sui și să stau pe creangă, pentru că tânăra vrea să mă... picteze!...

Asta ori face mișto, ori e plecată, rău, în delegație!...

Ne-am cunoscut de-a creanga, aproape din greșeală -- eram pe stradă, pe lângă Calea Victoriei, cu o țigară-n bot, iar fata, fără jenă, m-a rugat să-i dau un foc...

Înaltă, suplă, silfidică aproape, cu niște ochi căprui copleșitori, cu o atitudine de te ia cu fiori, cu o inteligență ce-i străbate prin toți porii, cu un păr castaniu închis, lung doar cât să-i mângâie umerii, cu un sex-appeal de-mi face probleme la parter, ce mai!... Bună, bună, bună, bună!...

Îi ofer eu focul, dar, cum nici eu nu sunt căzut din lună, îi ofer și o cafea, un ceai, ceva, să stăm jos, să mai vorbim, să ne cunoaștem...

Mă ia la ture:

-- Oi fi și tu vreun de-ăla convins că nu-i politicos ca o femeie să fumeze pe stradă!...

Sincer să fiu, așa e, însă nu-i cazul să-i spun și ei chestia asta -- vreau să ne împrietenim, nu să ne certăm, mai ales că este suficient de mare ca să nu mai fie cazul să-i fac eu educație...

Cică e studentă și încă de mică a avut înclinație spre desen, pictură...

Speră ca, după absolvire, să reușească să-și facă un nume, cât de cât, suficient de cunoscut ca să poată pleca pe undeva, prin străinezia...

Ținta finală e America. Vrea să-și ducă traiul în New York...

O întreb cum stă cu limba vorbită acolo -- îmi răspunde, prompt, în engleză, așa că mă dau și eu mare, vorbindu-i lafel...

Am pus-o!...

O ține pe engleză, vorbind suficient de tare încât să ne audă și consumatorii de la mesele din apropiere...

Se întorc ceva capete, se fac și ceva comentarii, șoptite...

Nu-mi place să ies în evidență cu chestii de-astea, însă fetei, clar, îi place să se dea în spectacol...

Suntem foarte aproape de locuința mea, însă n-am suficient sânge-n instalație încât s-o invit la mine.

Doar îi spun, în treacăt, că locuiesc pe acolo, apoi o invit la o plimbare prin parc...

Degeaba-i spun eu că mai are până să traverseze oceanul, că nu mă slăbește, ba mă mai și incită povestindu-mi ce mult îi place ei să vorbească pe limba cu pricina în timpul sexului...

Apoi, brusc, o apucă nebunia și mă roagă să mă urc în pom, să facă o schiță, că ce inspirație i-a venit, că... căcă și... căcă, pentru că...

Trebuie să recunosc că am o condiție fizică de excepție, chiar dacă nu stau mușchii să-mi sară din haine, însă și cu decența stau suficient de bine...

Dacă tot insistă, mă las convins, apoi, clar, o surprind când vede cât de ușor mi-a fost să mă urc în copac...

Dacă tot sunt acolo, sus, pe o creangă groasă, fac și eu ca maimuțica Tamba -- la vremea aceea toată lumea văzuse serialul -- chestie care o face să râdă, dar mă roagă să mă opresc, că-i fuge... inspirația...

Eu, ca un maimuțoi ce pot să fiu, mă gândesc, intens, ce bine-ar fi dacă i-ar fugi... hainele de pe ea!...

În fine, nu mai știu cât am stat cocoțat, dar nu mai mult de-o jumătate de oră...

Își bagă schița-n sacoșa aia imensă, pe care eu, mai degrabă, aș numi-o sac, indiferent că a fost achiziționată, clar, de la Fondul plastic, sau direct de la artist(ă) din atelierul de creație...

Nu cer și nici nu mi se dau explicații, însă refuză să-mi arate ce-a mâzgălit -- cică e superstițioasă și nu arată nimic înainte de finalizare...

Până la urmă, treaba ei, mai ales că nefiind martori prin preajmă, eu nu voi recunoaște niciodată, în public, că am fost atât de nebun încât să stau, minute bune, în pom, pe post de... model (a se citi monkey!!!)...

E ciudată rău de tot -- mai întâi se asigură, din vorbe, că nu sunt însurat, că locuiesc singur, apoi începe să-mi povestească, cu lux de amănunte, ce vrea să-i fac când ajungem la mine acasă -- prezervative are ea și nu admite să facă sex decât cu prezervativele ei, aduse din Italia, pentru că știe ea, dintr-o sursă sigură, că Ceaușescu a dat ordin ca prezervativele din farmacii să fie... găurite și nici cele chinezești nu-i inspiră încredere...

Ce să-i spun? Că am și eu relațiile mele, că am prezervative cu dungi, sau cu buline (eu le zic bube)?...

O să-i arăt mai târziu, că deocamdată prea se dă di grande...

Deh, artistă!...

Dacă tot avem în drum, oprim la farmacia de la colț și cumpăr trei prezervative made in Romania...

Nu-mi plac zvonurile, iar când aud ceva și pot să verific, chiar o fac...

Contrar afirmațiilor Mirelei, că așa o cheamă, prezervativele nu sunt găurite, doar că al doilea pe care l-am testat, umplut cu vreo zece litri de apă, s-a spart...

Mirela este extaziată:

-- Vezi? Ți-am spus eu că-n astea nu poți avea încredere!...

O întreb și eu, de data asta contondent:

-- Tu, când vorbești, gândești, sau doar vorbești?!?...

Mă aștept să-și ia sacul și s-o roiască...

Mi se uită-n ochi:

-- Ține minte, dacă o să fim împreună o oră, o zi, o săptămână, un an sau o viață, eu... am ÎNTOTDEAUNA dreptate!...

După, fără vreun preambul, se lasă pe vine, acolo, în baie și-mi umblă la șliț, explicându-mi, zâmbind, că sigur am nevoie de-un blowjob...

După ce reușește să-mi scoată pula și coaiele, prin șliț, din pantaloni, o dă pe română:

-- Mamăăăăăă!!! Ce mare o ai!...

Nu este prima care-mi spune chestia asta, însă nu sunt nici eu vreun naiv, sau neinformat -- știu că sunt destui mai bine dotați ca mine...

Nu știu dacă mi-o face din nepricepere, sau din răutate, însă mă zgârie cu măselele, din ce simt eu, de mă face s-o prind cu mâinile de tâmple și s-o forțez să mi-o ia-n gât...

Scoate ea tot soiul de sunete guturale, încearcă ceva cu mâinile, dar nu știe cu cine s-a pus...

Noroc că sunt la primul clei pe ziua de astăzi, așa că-i umplu gâtul de sloboz, apoi o las să se ducă la WC și să vomite...

Știu c-am fost rău, dar mi-o fi ajungând și mie, cățărat prin copaci și îndoctrinat cu tot soiul de chestii...

Acum, pentru mine e simplu -- muia i-am dat-o, sunt golit, deci, dacă-și ia picioarele la spinare, no problem!...

Fata are instinct -- simte ea că s-au dereglat ceva lucruri pe la ambasadă, așa că, brusc, trece la limba română și nici nu mai are atitudinea aia de boss...

M-am conformat doleanțelor -- am folosit două din prezervativele ei...

Cam pe la cinci, m-a sunat Doina, o bună prietenă, amantă, sclavă, confesoare, mamă surogat, ce vreți -- vrea să-mi facă o vizită...

Am expediat-o pe Mirela, de parcă m-ar fi sunat nevastă-mea, dacă aș fi avut așa ceva!...

N-am căutat-o niciodată și nici nu m-a interesat ce s-a ales din bălămbăneala mea pe crengile copacului!...

Scorpio58
Scorpio58
26 Urmăritori
Te rugăm dă o notă poveste
Autorului i-ar plăcea feedback-ul tau.
  • COMENTARII
Anonymous
Our Comments Policy is available in the Lit FAQ
Împărtășește această Poveste

SIMILARE Povești

Milena O prietenă care m-a ajutat când am avut nevoie.
Codruța Sex, aproape de la primul, până la ultimul cuvânt!...
Bricheta O femeie care nu avea cu ce să-și aprindă țigările.
De La Mare Mă reîntâlnesc cu un vechi amic, plus... soția acestuia!...
Un episod (dintr-o mie!!!) Un futai, pur si simplu!...
Mai multe Povești