Portiera

Nu vă mai plictisesc cu textul introductiv -- știți deja că am schimbat numele, locațiile, eventual cronologia evenimentelor...

Sunt la mine în birou făcând ceva schimburi de texte cu un „amic" din SUA care, se pare, n-are somn.

Normal, de altfel, întrucât mândrețea lui de fată, aparent cuminte și silitoare -- doar e la Harvard -- de nici optsprezece coți, tocmai ce stă să dea naștere unui plod...

Omul habar n-are cine este tatăl copilului, cum arată, chestii, iar fata lui cea „cuminte" se încăpățânează să nu-i spună...

Ca să n-o lungesc pe tema asta, vă pot spune că „viteazul" este băiatul unui milionar destul de bine cunoscut care (milionarul) auzind în cine și-a găsit fiu-su să-și bage pula, fără măsuri de siguranță, fată de funcționar public, bine cotat, ia hotărârea să-i asigure plodului o pensie de o sută de mii de dolari pe lună, cu condiția ca fata (mama copilului) să nu se căsătorească cu tatăl copilului.

Omul, se pare, era atât de disperat încât nici măcar nu s-a obosit să ceară un test de paternitate...

La nici trei luni după ce i-a dat naștere unui plod, băiat, frumos și sănătos, pentru că așa sunt copiii făcuți din dragoste, tatăl copilului era deja însurat cu alta, conform intereselor familiei...

Și, pe scurt, după trei ani, tot marele magnat a manevrat toate cele pentru ca fiu-su să divorțeze, întrucât aleasa din interes s-a dovedit a fi stearpă...

S-a întors, în genunchi, cum se spune, la mama nepotului său, convingând-o să-l ia de bărbat pe fiul său...

Au organizat o nuntă discretă pe o insulă „privată"...

Cum oamenii erau tineri și frumoși, au mai dat naștere la trei plozi, ca să aibă bunicul de ce să se bucure!...

Nu mai știu ce s-a mai întâmplat întrucât amicul meu a decedat, iar cu urmașii nu am avut vreo legătură...

Dar, să revenim la evenimentele care privesc această povestioară...

Cum eram eu concentrat la ce făceam, adică nimic, aud cioc-cioc la ușă și apare, cu tupeu, unul dintre șoferii noștri, nea Matei, om bătrân și fără minte, cum îi spun eu, care, aproape zâmbind îmi comunică:

-- Domn' director, hai că aveți treabă!...

Mă bucur intens -- a ajuns șoferul să-mi dea de lucru!...

O pizdă proastă a parcat mașina în apropierea mașinii mele și, deșteaptă fiind, a uitat să tragă frâna de mână sau să bage mașina în viteză, așa că planul fiind înclinat, autoturismul ei și-a luat avânt și s-a proptit în portiera autoturismului meu...

Cobor la parter, ies din clădire, în parcare, unde găsesc o tipă silfidică tremurând de parcă ar fi ucis un om, așa că iată-mă și în situația de a încerca s-o liniștesc, explicându-i că nu-i o problemă...

Femeia arată bine -- este brunetă, spre șaten, cu tot ce trebuie, unde trebuie, bine îmbrăcată, cu toate că eu, în momentul ăsta mă gândesc la ea mai mult dezbrăcată, stresată toată...

Eu, sincer, sunt foarte liniștit.

Portiera, deși lovită, este funcțională -- în rest, e tablă, fier, așa că ori se repară, ori se schimbă.

Mă prezint, civilizat, aflând, cu ocazia asta că doamna este Oana Cutărescu.

Îi propun să mergem la secția de poliție de care aparține zona.

Femeia mai are un pic să leșine...

Tocmai ce a fost la o întâlnire de afaceri și a băut niște lichior, așa că este disperată să nu cumva să rămână fără carnet, chestii...

Îmi aduc aminte de relația mea de la o altă secție de poliție și o învăț pe toantă ce să spună, asigurând-o că acolo n-o să-i pună nimeni fiola...

La secția de poliție, colaborăm -- eu îi dictez ce să scrie, pe ambele declarații, apoi mă apuc să desenez schema evenimentlui.

„Amicul" meu ne extrage din sala de așteptare și ne duce într-un birou, completează formalitățile, dându-ne la fiecare dovezile ca să ne putem repara autoturismele, apoi ne luăm rămas bun și plecăm.

La ieșire, Oana, recunoscătoare și cu o piatră grea luată de pe inimă, mă invită la o cafea.

Oprește în dreptul unei cofetării, coborâm, însă eu, observând că tipii nu au terasă, mi-e clar că înăuntru nu se fumează, așa că-i explic Oanei că eu... cafea fără țigară, mai bine lipsă.

Rămâne un pic debusolată, apoi, brusc, îmi zâmbește de mă-ndoaie apoi mă invită la ea acasă, ținând să menționeze că este singură, întrucât soțul nu apare decât seara târziu, lucrând la nu știu ce minister.

Nu prea înțeleg eu de ce face asemenea precizări sau, mai precis, fac pe prostul și las faza necomentată...

Femeia este silfidică, după cum ziceam, însă asta n-o împiedică să prezinte publicului o pereche de sâni bine asortați cu înălțimea și constituția ei, un curuleț numai bun de luat la pulă, din toate pozițiile și niște craci care numai scurți nu pot fi considerați...

Unde pui că mai poartă și niște pantofi cu tocuri înalte, de mă gândesc ce bine i-ar sta aplecată undeva, pe vreo masă sau speteaza vreunui fotoliu, s-o iau la pulă pe la spate, eventual și cu vreun deget în curuleț, ca să se învețe minte ca altă dată să tragă frâna de mână sau să lase mașina băgată-n viteză...

Înainte să ne despărțim, ca să ne urcăm fiecare în autoturismul cu care ne-am prezentat la secție, se întoarce și, un pic jenată, îmi povestește că are, la parterul blocului, într-o garsonieră, o doamnă, cam trompetă, care supraveghează intrarea în bloc, așa că mă roagă ca după ce ajungem să aștept în mașină câteva minute, apoi să merg la etajul și apartamentul...

Zâmbesc, liniștit, spunându-i că nu numai la ea se întâmplă fenomenul, doar că în cazul blocului în care locuiesc trompeta este un bărbat...

Deja nu mai e rost de vreun dubiu -- femeia e hotărâtă să mă recompenseze, în natură, pentru necazul pricinuit...

N-a exagerat -- apropiindu-mă de intrarea în scara de bloc observ, cu coada ochiului, o mișcare a unei perdele din dreptul unei ferestre de la parter, motiv pentru care, în lift, apăs pe un buton cu două etje mai sus decât cel la care trebuie să ajung apoi, discret, cobor cele două etaje și apăs pe soneria apartamentului unde locuiește mimoza...

După ce intru în casă, asta, mirată, îmi mărturisește că n-a auzit ușa de la lift, iar eu îi povestesc cum am procedat, pentru derutarea adversarului -- știu de la cel de la mine din bloc că are obiceiul nu numai să se uite la persoanele care intră în bloc, ci mai și spionează ca să vadă la ce etaj se duc...

Este și mirată, dar și încântată de strategie, apoi se scuză că deja a pus apa la fiert, îndreptându-se spre bucătărie.

Eu, tot cu prostii în cap, mă întorc la ușa de la intrarea în apartament și blochez broasca, din interior.

O fi fiind bărbatu-su ocupat la el la minister, însă nu poți să știi niciodată când apare ceasul rău și pisica treisprezece...

Dacă tot e să fie ceva, măcar să dea peste mine îmbrăcat, nu în pat cu nevastă-sa...

În sufragerie, îmi las haina și cravata pe speteaza unui fotoliu, apoi mă duc în bucătărie.

Tipa mă vede că m-am făcut „comod", se înroșește toată la față uitându-se insistent la ibricul cu cafea.

Îi pun, finuț, mâinile pe umeri, apoi îmi înfig nasul în părul ei șaten, absorbindu-i parfumul...

Icnește un pic, dar doar un pic, apoi mi se adresează:

-- Lasă-mă, că dau cafeaua în foc!...

O las, nu înainte de a-i prinde, cu mâna, o bucă a curului, că doar vreau să știe bine ce-o așteaptă, sau ce aștept de la ea.

Mă așez, mimând comoditatea, pe canapea și încep să răsfoiesc o revistă -- habar n-am ce, întrucât eu sunt doar ochi și urechi, așteptând să văd ce face mimoza...

Apare, nu după mult timp, cu o tavă cu ceșcuțele cu cafea, plus două păhărele și o sticlă aproape plină de Ballantines.

Mă umflă râsul:

-- Da! Îți convine!... În schimb eu, la un moment dat, va trebui să plec acasă, la volan, cu damful de băutură!...

Zâmbește:

-- Hai, măi, că dacă vroiam să-ți fac rău, te serveam cu palincă!... Asta nu miroase!...

O las să pună tava pe măsuța din fața canapelei, apoi o prind de mână și o trag la mine-n brațe.

Dă semne de surprindere, însă după ce-i bag mâna pe sub rochie direct la chiloți, de care încep să trag, ca nesimțitul, femeia se smulge din mâinile mele, sare-n picioare și și-i dă jos singură, apoi mi se aruncă-n brațe, cu picioarele desfăcute, clar dornică să fie „atinsă" acolo, jos, la „apropont"...

Îmi aduc, subit, aminte că am pus mâinile pe mașini, pe diverse clanțe, așa că-i explic femeii că vreau să mă duc până la baie, să mă spăl pe mâini...

Nu protestează -- mă lasă, îndrumându-mă încotro este baia.

În baie, surpriză!... Chiar în fața vasului de WC tronează o măsuță, joasă și mititică, pe care este depozitat un vraf de reviste... porno.

Întors în cameră nu mă sfiesc și o întreb cine se delectează cu imaginile respective -- este soțul, care, când ea are vreo migrenă sau este la ciclu, se masturbează uitându-se la ele...

Nu au copii, nici musafiri nu prea primesc, așa că nu-i problemă...

În fond, treaba lor, viața lor, casa lor, n-am eu treabă!...

Îmi reiau poziția în canapea, iar Oana îmi sare-n brațe, dându-mi clar de înțeles, după poziția aleasă, că vrea să fie „mângâiată"...

N-o las să mai aștepte, așa că-i înfig două degete proaspăt spălate în pizdă -- intră cam greu, dar nici eu nu dau dovadă de blândețe, așa c-o aduc la starea de a mă ruga ea să fiu mai „finuț", pentru c-o doare...

Îmi flexez degetele scărpinându-i vaginul și, în mai puțin de un minut o simt cum mă apucă de gulerul cămășii intrând în convulsii orgasmice...

O las un pic să se liniștească, apoi o ajut să se ridice și o îndrum să se așeze în genunchi pe șezutul canapelei.

Îmi desfac cureaua, mă deschei la șliț, lăsând pantalonii să cadă, apoi îi ridic rochia frumoasei, admirându-i curul futabil și... bag-o nene!...

Icnește, dar nu prea tare -- nu știu dacă de teamă să n-o audă vecinii, sau pentru că așa-i stă ei în fire...

În ciuda faptului că sigur a avut deja un orgasm, nu este prea udă așa că simt fricțiunea dintre pulă și pereții pizdei ei...

Este o senzație plăcută, recunosc, însă mă tot gândesc la locul unde voi ejacula...

În fond, este femeie măritată, destul de matură ca să fie conștientă de diverse chestii, așa că n-ar trebui să-mi fac mari probleme...

Totuși, băiat finuț cum sunt, o întreb.

Îmi explică, printre suspine, în timp ce-o pompez că ea... nu poate să facă plozi...

Nu știu dacă am eu puteri paranormale, însă n-o simt deloc stearpă, cum se spune, dar, fiind femeie măritată, nici nu-mi fac mari probleme...

Îi testez, că tot am luat-o pe la spate și gaura curului -- cam virgin, după părerea mea. Scoate un:

-- Ahhhhhh!!! Dacă mi-o bagi acolo, să nu cumva să termini, că-mi provoci o diaree de o să-și dea seama bărbatu-miu!...

Țintesc și-i trag un scuipat pe gaura curului, apoi îi scot pula din pizdă și i-o proptesc la intrarea în curuleț...

E clar că nu-i rodată, așa c-o iau ușurel și-i înfig, cu mare răbdare, capul pulii, apoi las să intre încă un pic...

Se cabrează, oftează, apoi începe să gâfâie...

Nu știu dac-o doare sau îi place, sau nici ea nu știe ce simte, însă continui să împing, nu tare, dar ferm, chiar dacă, instinctiv, îmi vine să dau din cur...

Ajung, într-un târziu și la capătul traseului, lipindu-mi coaiele de labiile ei mari, de femeie normală, nerasă la pizdă...

Încep s-o pompez, încet la început însă din ce în ce mai tare și mai apăsat, până devin brutal -- țipă, însă nu încearcă să-mi scape din pulă...

Periodic, umectez zona trăgându-i câte un scuipat -- nu știu cât ajută, dar o fac.

Nu protestează -- de fapt, nu reacționează în nici un fel, lăsându-mă să-i fac ce vreau...

După vreo douăzeci de minute, simțind că mă apropii, i-o scot din cur și i-o bag din nou în pizdă.

De data asta sunt violent -- dau din cur la greu, pentru că vreau să-mi dau drumul la sloboz.

I-l dau -- cred că-mi simte pulsațiile, sau poate slobozul care-i umple toate ungherele pizdei, că prea se împinge cu fundu-n pula mea...

Ca să fie tacâmul complet, s-o incit și mai tare, îi și înfig degetul mare-n poponeț, spunându-i:

-- Ahhhh! Ce bună de pulă ești, coarda mea!...

Nu-mi răspunde în nici un fel, însă-și sprijină fruntea de speteaza canapelei...

În fine, după ce mă golesc și mă lasă, cât de cât erecția, i-o scot...

Își îndreaptă spatele, apoi, parcă jenată, îmi spune că, după tot ce i-am făcut, ar simți nevoia să facă un duș...

Se retrage lângă un fotoliu și se dezbracă, apoi pleacă la baie -- o urmez.

Nu mă bag cu ea în cadă, lăsând-o să se destrăbăleze cum vrea ea, eu spălându-mi cariciul la chiuvetă, cu apă și săpun din abundență.

O întreb, nu foarte convins, recunosc, dacă vrea s-o spăl pe spate -- mă refuză explicându-mi că ăsta este capitolul de care se ocupă bărbatu-su...

Ies din baie și o las să-și termine toaleta, timp în care eu mă delectez cu cafeaua deja răcită și cu câteva gurițe de Ballantines, apoi, când apare mimoza o întreb:

-- Îți bei și tu cafeaua și fumezi o țigară, sau te ocupi de trabuc?

Se uită la mine destul de urât, dar se controlează:

-- Tu ai văzut măgăriile alea de reviste din baie, iar acum mă consideri o stricată!...

Mă bufnește râsul:

-- Hai, Oana, zău!... Să nu-mi spui că la vârsta și experiența ta n-ai pus gura pe pulă!...

Se ghemuiește pe canapea într-o poziție defensivă:

-- Ești rău și... nu înțeleg de ce!...

Am așa, un feeling că... prezența mea în casa ei nu mai este bine venită, așa că, lejer, încep să mă îmbrac...

Mă observă, apoi mi se adresează:

-- Ce faci?

Nu-mi întrerup activitatea, însă-i răspund:

-- Stimată doamnă, nu vreau să deranjez...

N-o privesc, îmi văd de ale mele.

Nu durează mult și-mi răspunde:

-- Știi, nu fac vreun secret din faptul că sug pula, că mă las futută-n fund, dar... e prea brusc!... Prea abrupt!... Doar ce ne-am cunoscut și tu le vrei pe toate!...

Continui să mă îmbrac, lejer și fără grabă, apoi îi spun:

-- Dacă erai vreo copiliță, te tratam altfel, însă te-am luat de femeie matură, care știe ce vrea!... Mă rog, este greșeala mea și-mi cer scuze dacă te-am supărat în vreun fel.

Mă conduce până la ușă, unde se agață de mine ca haina de cuier.

Mă sărută, pasional, apoi:

-- Mâine, la trei, te rog să vii -- îți promit că te las să faci orice vrei din mine!...

În zilele următoare mi-am făcut program de buci -- i-am povestit soției că mi-a venit o delegație din străinătate și că o să mai întârzii...

La suptul pulii fata s-a dovedit expertă, doar că avea o meteahnă -- o înghițea până vomita, așa că, știindu-se cum e, nu mi-a făcut chestia asta decât în cadă.

N-am păstrat cine știe ce relație cu ea, însă la vreo două luni distanță m-am trezit că mă caută -- avea cartea mea de vizită ca urmare a tamponării autoturismelor.

Mi-a povestit că tocmai ce a trecut printr-un chiuretaj.

Nu ea avea probleme cu fertilitatea, ci soțul...

Mi-a cerut să-i mai fac o vizită acasă, întrucât vrea să mi-o mai sugă o dată, așa, de final de relație, întrucât ulterior intenționează să divorțeze de bibic și să-și caute un bărbat care s-o și împuieze...

Nu știu dacă am ajutat-o, sau nu, dar i-am făcut cunoștință, la o cafea, cu un tip care mie, cel puțin, mi s-a părut a fi familist, pe care tocmai ce-l părăsise soția.

Omul, director de vânzări, alerga mult prin țară, iar Oana, fată întreprinzătoare, a tras de mine ca de elastic, s-o mai vizitez.

Am vizitat-o și mi-am dat drumul în curul ei, băiatul neștiindu-i meteahna cu diareea...

După ce-am cordit-o de-am zăpăcit-o, i-am explicat frumos, civilizat, că, fiind vorba de oameni care ne cunoaștem între noi, relația asta clandestină trebuie să înceteze...

Cred că m-a înțeles, întrucât nu m-a mai căutat niciodată.

Nu știu dacă s-a măritat, sau nu, cu bărbatul cu care i-am făcut cunoștință, întrucât nici cu el nu aveam mari relații...

Uite că de-abia acum, la atâtea decenii distanță, mi-am adus aminte de ei...

SFÂRȘIT